en-joy  

Tinerete fara limite si viata fara de pauza

17 02 2005 15:02

Jimmy, cum ii spun prietenii, Mihai Tofan, dupa acte, este actual student la Universitaet Kassel- Germania, Facultatea de Arhitectura, an II. Un tanar ce de la 18 ani stia deja ce isi doreste: sa fie liber, cat mai liber in a-si croi drumul vietii.

Anca: Cum a inceput totul?

Jimmy: Mai mult verisoarele mele care erau cu bursa in Germania m-au corupt sa aplic, desi nu stiau sigur daca se poate fara a fi student initial in Romania. Asadar cam de pe la sfarsitul ultimului an de liceu am inceput sa cercetez: email, consulat, toata documentatia necesara tinand cont ca terminam un liceu de limba germana care garanta ca pot invata in Germania sau Austria. Am experimentat trimiterea actelor in Germania si am vrut sa vedem daca reusim, deci am plecat cu ideea ca voi reusi; pe parcurs a mai vrut si un alt coleg de-al meu sa isi incerce norocul si apoi am ajuns sa cautam mai multi care sa aplicam. Nu stiam daca se va putea ajunge cu siguranta acolo. In cele din urma am fost acceptat la Constructii pentru ca acolo nu era concurenta prea mare insa dupa doua saptamani am fost ales la Arhitectura, prima mea optiune.

Anca: Ce mesaj ai pentru cei care vor sa studieze intr-o tara straina?

Jimmy: Burse pentru intreaga perioada a studiului din partea Guvernului roman nu exista pentru tinerii care vor sa studieze in alta tara. Dar poti obtine burse din partea unor comunitati, parlamentari, cum au facut cei din alte tari cand au trebuit sa plece. Sau pentru asta pot cauta sponsorizare la firme. Facultatea e complet altfel decat in Romania. Nu exista pile, nu poti sa dai nimic sa treci un examen. Notele se dau pe merit. Daca e sa incerci, merita sa incerci, studiul e altfel. Insa problema e unde. Germania are cele mai mici taxe din Vest. Eventual Austria. In Franta, Italia, Anglia sunt taxe foarte mari.

Anca: Acolo stai la camin? Universitatea iti asigura ceva?

Jimmy: Universitatea iti asigura camin la cerere. Chiar primul lucru pe care il faci inainte de a depune actele; ei sunt obligati sa faca asta. Nu te pot lasa in strada. Camin cu internet in camera. Singur in camera. Conditii foarte bune, sapte camere pe palier, bucatarie comuna, dotata cu frigidere si tot felul de aparate electrice. Baia e pe hol separat baieti –fete. A, si am primit laptop de la universitate la inceput. Dar poti sa-ti si imprumuti gratis pe o zi sau doua. Dar sa o luam asa: taxa de universitate pe semestru este de 180 euro in care e inclus transportul in comun in oras pe toate mijloacele inclusiv pe tren pe o anumita arie.

Anca: Cum te-ai descurcat acolo? Singur printre straini.

Jimmy: Nu foarte greu, cel mai bine te intelegi cu studentii straini de acolo. Nemtii sunt mai inchisi, primesc bani de acasa, insa esti respectat pentru efortul pe care il depuni.

Anca: Au existat probleme de rasisim?

Jimmy: Astfel de probleme nu exista in cadrul Universitatii, in schimb exista probleme intre strainii care locuiesc in oras, deci majoritari straini in oras sunt turcii si rusii. Intre ei sunt probleme, chiar s-au batut de Craciun in 2003 in centrul orasului. Cu nemtii nu sunt probleme pentru ca ei nu fac munca de jos…Ca roman, turcii te vad foarte bine, au o parere buna despre tine pentru ca Hagi e cu ei. Nici cu rusii nu sunt pentru ca stiu ca Romania a fost sub ocupatie sovietica.

Anca: Tu lucrezi acolo?

Jimmy: Dupa ce iti schimbi viza de student de a merge in Germania in viza de rezident ca toti ceilalti studenti, ai aceleasi facilitati ca si ei. Prima oara cam timp de doua saptamani – impreuna cu un prieten- ne-am dus pe toate strazile din oras intreband de job-uri pentru studenti. Prima slujba a fost la Posta germana &DHL si lucram la descarcare pachete. A urmat apoi timp de noua luni slujba la McDonalds, ceea ce era si aproape de facultate. Castigam cam cat sa-ti platesti toate cheltuielile si sa vii o data la doua luni in tara. Am plecat trei luni sa lucrez in sudul Germaniei unde sunt mai multe job-uri decat in centru unde eram si acolo am fost ospatar la cantina de la Siemens – unde eram toti romani acolo!- apoi la un supermarket la descarcare marfa- unde am castigat mult si chiar puneam ore in plus ( zambeste )- si in final am ajuns la un Hotel Restaurant ca ajutor de bucatar, unde iar se castiga foarte bine si erau o groaza de studenti romani. In sudul Germaniei sunt multi studenti romani.

Anca: Toti stiu germana?

Jimmy: Nu, engleza. Multi vin sa faca master si acesta este in engleza, nu sunt obligati sa aiba cunostinte de germana. Sunt obligati sa faca un curs de un an pe care il platesc pentru invatarea limbii germane.

Anca: Care e cel mai greu lucru acolo?

Jimmy: E greu gandul ca esti plecat de acasa si nu stii cand te intorci, nu ai un job, nu cunosti locul, trebuie sa te descuri singur. Oricum nu e asa de complicat ca in Romania, insa lucrurile incep sa se schimbe si pe-acolo. Prietenii si familia de care ti-e dor…dorul de casa e o problema, ceea ce e greu de depasit daca esti singur. Plus ca nu poti cere un sfat unui prieten din Romania cand ai probleme acolo, pentru ca esti singur acolo si nimeni nu stie ce, cum sa te ajute. Depinde de tine cat de bine te poti descurca.

Anca: O intamplare hazlie care ti s-a intamplat ca boboc?

Jimmy: Nu stiu ce sa zic…Ma pui pe ganduri…Nu preau au fost patanii…Ar fi atunci cand am aflat ca suntem obligati sa mergem la Amsterdam sa facem un proiect, am mers dar acolo am stat intr-o distractie o saptamana intreaga si proiectul tot in Germania l-am facut..Apoi cand dupa luni de zile cand nu auzisem romana si stateam suparat injurand cu prietenul meu in statia de tramvai am fost intrebati de un batran “mai dar voi de ce nu vorbiti germana?” pentru noi era extraordinar sa mai intalnim si romani…

Anca: Cum te distrezi acolo?

Jimmy: Cu distractia, in timpul facultatii e mai complicat pentru mine decat pentru altii de la alte facultati. De ce? Pentru ca e un altfel de sistem la mine, unde nu am examen dar am prezentari si credite de facut in timpul semestrului si nu in vacanta. Vacanta e super lunga, cinci luni jumate pe an pentru mine. Avand si lucru, ajungeam sa am cam doua zile libere pe saptamana, iar in acele doua zile nu prea ma distram ci invatam. Dar cand ieseam mergeam la discoteca- in oras si de la universitate-, cu studenti germani, in special.

Anca: Care e cel mai frumos cadou pe care ti l-ai luat acolo?

Jimmy: Pai un laptop...Excursii la marea Nordului, am fost in Elevetia, Franta, Olanda…chestii la care nici nu ma gandeam inainte sa plec din Romania.. Urmatorul cadou as vrea sa fie o masina…dar mai intai am nevoie de examenul de carnet!

Anca: Ce e minunat acolo?

Jimmy: Eu deja simt ca acolo e casa mea… Aici nu ma pot adapta….E si complicat sa stai in doua luntrii…Acolo conditiile materiale pe care le au studentii sunt mult mai bune ca studentii de aici; la un moment dat devine interesant sa afli cum au ajuns si altii aoclo si ajungi sa te intelegi bine cu ei din punctul asta de vedere al dorului comun de casa. Eu de exemplu am un prieten foarte bun care e din Afganistan, e cu mine in grupa.

Anca: Crezi ca te vei intoarce intr-o zi in Romania sa lucrezi?

Jimmy: Da, printr-o firma de acolo!( zambeste )

Anca: Te consideri un tanar special? Norocos?

Jimmy: Da, ma consider norocos si stiu ca tot ce ceea ce fac, fac pe picioarele mele! Insa cand vin in Romania nu ma simt special fata de orice student de aici. Sunt invatat sa respect pe fiecare individ si sa nu ma uit la el cu o privire de sus in jos.

Anca: Ce crezi ca ar trebui schimbat in universitatile din Romania?

Jimmy: Prima problema e cu salariile iar fara salarii nu poti sa schimbi nici mentalitatea profesorului nici pe cea a elevului. Daca tu castigi putin, normal ca iei spaga. Ceea ce nu cred ca se poate schimba. Pe de alta parte, acolo studentii isi schimba foarte des facultatea daca dupa un an sau doi considera ca nu le place, pe cand studentii romani au mentalitatea ca daca au inceput trebuie sa termine fie ca le place fie ca nu. Apoi ar trebui sa o lasa mai moale cu distractia si chefurile si sa se apuce sa invete si sa fie pasionati de ceea ce vor sa faca, pentru ca si in Germania toti cei care termina facultatea stiu ce vor si lucreaza pana in panzele albe pentru ceea ce cred. Incearca, nu te lasa dus de val!

Dialogul cu el a decurs intr-o atmosfera destinsa. Jimmy vorbeste mult si cu drag povesteste despre experienta ce inca o traieste. Chiar mai mult a dorit sa isi lase adresa de email spre a fi contactat de cei care doresc sa il intrebe detalii despre a fi stundet in Germania. Aceasta este: tofan@student.uni-kassel.de .

Se pare ca merita sa incercam sa visam dincolo de granitele impuse de altii!

vizite: 8979 redactor: Anca Pepelea in LifeStyle

Toate drepturile sunt rezervate ATZ. Nici o informatie din acest site nu poate fi preluata, integral sau partial fara acordul din partea ATZ. Redactorii sunt direct responsabili pentru continutul articolelor si a stirilor.

rss feed atom feed Powered by eyeblog