en-joy  

Bilet fără destinaţie

08 10 2005 14:23

La cât de mult se reduce viaţa? La o călătorie in jurul lumii? La vizitarea unei ţări de-a lungul şi de-a latul? La împlinirea unui vis? La prieteni? La familie? La o lacrimă de dor? La cât de puţin se reduce viaţa…

Să ai puterea de a te bucura de orice ţi se întâmplă este rotiţa care menţine, cumva, rostul vieţii. Bucuria de a trăi noi experienţe fără a le eticheta bune sau rele este cea care ne îndeamnă pasul înainte şi gândul spre cunoaştere.

Aşa am pornit eu pe drumul către Italia, fără a aştepta ceva anume ci doar pregătită de a accepta noul. Prima noapte a fost în gara din Milano. Am ajuns la ora 0.33 şi cum toate păreau deja prea târzii am hotărât să rămân acolo alături de alţi întârziaţi călători, unii dintre ei nesfiindu-se să doarmă pe bănci îmbrăcaţi la costum. Orele au trecut citind “Cercul Poeţilor Dispăruţi”…Gara, în lipsa trenurilor zgomotoase, părea ea însăşi un poem rostit de capetele de piatră cocoţate pe ziduri de atâta amar de vreme.

Oraşul Milano impresionează prin Duomo, prin Scala, într-un cuvânt, prin centul turistic unde firme dintre cele mai alese îşi expun mărfurile, de la haine la bijuterii, de la pantofi la ceasuri. Oamenii parcă ar fi desprinşi din revistele de modă neîncercând să stărnească invidia nimănui ci doar admiraţia tuturora.

Urcând Duomo-ul am avut sentimentul unei întoarceri în trecut, în vremurile când biserica impunea lumii sensul şi destinul ei. Zidurile cetăţii din Piacenza, un oraş apropiat de Milano, mi-a stârnit însă fiorul inchiziţiei. Pe de altă parte, acest oraş, în plină zi de toamnă, cu ploaie măruntă şi vânticel blând, era materializarea melancoliei, o prea dulce şi dorită melancolie.

Roma m-a dezamăgit. Multe clădiri noi şi centul istoric atât de separat de oraş deşi se afla în mijlocul lui. Mulţi turişti, mulţi negustori, dar nici un glas din partea statuilor cu priviri autoritare.

Mi se făcuse dor de simplitatea de-acasă, de liniştea oraşului meu, de zâmbetul surorii mele, de îmbrăţişarea iubitului, de glumele colegilor, de prieteni, de tot acest univers neistoric ci doar prezent, doar al meu.

Am plecat din Italia fără a-i înţelege splendoarea, grandoarea sau farmecul ei, descoperindu-i un trecut pasiv, obosit şi tăcut.

Un ultim popas în drumul spre casă a fost în Budapesta. O capitală ce înglobează în structura ei rigurozitatea şi severitatea unui imperiu apus, imperiul austro-ungar.

Parcul de pe malul Dunării evocă sufletului amintirea unui rai dorit şi a unei dragoste desăvârşite. Muzica simfonică răsună pentru fiecare frunză, pentru fiecare trecător, pentru fiecare clipă de visare, în ritmul ei dansând fântâna arteziană în formă de cerc, admirată de îndragostiţii întinşi pe iarba verde.

In călătoria mea, am întâlnit atât în Italia cât şi în Ungaria, români care lucrează în aceste ţări. Surprinzător viaţa lor nu e roz precum mulţi se vor grăbi să spună. Din contră. Dupa o vreme, constată că banii râvniţi nu sunt totuşi chiar aşa de mulţi, că munca le ocupă tot timpul, că dorul de a fi acasă, de a fi printre “ai tăi” e mai puternic decât de aşteptau şi toate puse cap la cap dau un gust prea amar decât necazurile altui om în jurul vârstei de 30 de ani.

După două săptămâni paşii mei gustă cu însetare din pământul României. Ar fi minunat ca fiecare să poată avea şansa de a trăi măcar o zi în alt loc, în altă limbă ( mai ales dacă nu o cunoaşte), în alt fus orar, în altă cultură, interacţionând de voie- de nevoie, cu oameni ce îşi prepară un alt meniu al zilei.

A fi cel puţin pentru o zi străin de toate lucrurile comune şi de obiceiurile oamenilor, abia atunci se află ce înseamnă flexibilitatea gândirii propii şi cizelarea personalităţii. A avea cu ce anume să compari un stil de viaţa, o tradiţie, un principiu, o legătura socială este cheia ce deschide cutia Pandorei care îţi dă posibilitatea să alegi, să cântăreşti, să judeci, să pleci sau să rămâi.

Eu m-am întors acasă. Intotdeauna. Pentru că aici până şi singurătatea îmi aparţine într-un mod plăcut. Si asta contează. Mult.

Drum bun ţie, cititorule!

vizite: 8053 redactor: Anca Pepelea in Diverse

Comentarii

 

1. Nick

04 12 2014 20:55
BS low - raaiontlity high! Really good answer! 

2. viagra order online

09 12 2014 11:48
Now we know who the sensible one is here. Great post! 

3. tadalafil generic

11 12 2014 03:42
This introduces a pleasingly rational point of view. 

4. daily cialis for sale

12 12 2014 01:21
Your articles are for when it absolutely, positively, needs to be understood overnight. 

5. auto insurance

12 12 2014 15:23
Mighty useful. Make no mistake, I appreciate it. 

6. gap insurance health

13 12 2014 16:40
This is a really intelligent way to answer the question. 

7. viagra

14 12 2014 06:20
The honesty of your posting shines through 

8. where to buy brand cialis online

15 12 2014 01:19
Calling all cars, calling all cars, we're ready to make a deal. 

9. insurance auto

15 12 2014 15:55
Your article was excellent and erudite. 

10. online cialis

16 12 2014 10:51
That's more than sensible! That's a great post! 

11. ed pills

18 12 2014 15:34
How neat! Is it really this simple? You make it look easy. 

12. abilify buy online

18 12 2014 19:48
You put the lime in the coconut and drink the article up. 

13. best discount cialis

25 12 2014 09:07
This piece was a lifejacket that saved me from drowning. 

14. generic cialis tadalafil

05 01 2015 20:32
Great post with lots of important stuff. 

15. http://cheapcarinsurancexyz.xyz

21 05 2015 17:58
So excited I found this article as it made things much quicker! 

16. levitra

20 06 2015 17:58
Shoot, who would have thought that it was that easy? 

17. http://degreefinder.xyz/social_science_colleges.html

24 06 2015 00:28
Free info like this is an apple from the tree of knowledge. Sinful?

Adauga si tu un comentariu

Bold Italic Underlined Link

Toate drepturile sunt rezervate ATZ. Nici o informatie din acest site nu poate fi preluata, integral sau partial fara acordul din partea ATZ. Redactorii sunt direct responsabili pentru continutul articolelor si a stirilor.

rss feed atom feed Powered by eyeblog