en-joy  

Sorbind din revoluţia de la 1989

22 12 2005 11:32

Orice s-ar spune, cei care au luptat în revoluţia din `89, ne-au redat libertatea de a vorbi, de a gândi, de a face, de a învăţa, într-un cuvânt, de a fi. Un omagiu tăcut, pentru ei, azi…

Am văzut ieri la televizor un mic sondaj cu tineri între 16-19 ani care nu ştiau ce a fost cu revoluţia aceasta, pentru ei era doar o pagina din istorie.

Am rămas puţin şocată. Pentru că mi-am dat seama că nici mie nu îmi place istoria. Dacă m-aş fi născut în `89 revoluţia însemna doar ceva ce trebuie învăţat la şcoală. Aşa cum e orice alta revoluţie dinainte de anul respectiv.

Ori pentru mine, revoluţia din decembrie `89 e parte din trecutul meu. Nu e istorie. E ceva ce am trăit... Nu prea înţelegeam atunci, nu m-am dus să trag, să fiu în stradă. Vedeam ştirile, stăteam acasă aşteptând să se întoarcă tata, o zăream pe mama îngrijorată ca niciodată, nu mai ieşeam din casă, simţeam că totul se schimbă...tot ce era firesc până atunci se răsturna.

Tot de la televizor am aflat ca azi în Piaţa Revoluţiei din capitală se aduce un omagiu eroilor din `89. Un omagiu fără coroane împodobite cu lozinci false, fără politicieni, fără trâmbiţă. Un omagiu prin aprinderea de lumânări.

Pentru că azi nu am să fiu acolo, voi pune la fereastră o lumânare. De simţi şi tu că revoluţia înseamnă ceva mai mult decât o filă din cartea de istorie, aprinde-o şi tu…!

Măcar azi, să fie lumină pentru ei, cei care au riscat să moară pentru libertate. Măcar azi, o clipă de linişte în memoria lor. Cel puţin azi, să nu mai dăm vina pe ei pentru nereuşitele noastre. Cel puţin azi, să le mulţumim.

Dumnezeu să-i ierte!

###

fotografie preluta de pe www.presidency.ro

vizite: 8559 redactor: Anca Pepelea in Participari

Comentarii

 

1. aia mica

22 12 2005 15:27
desi nu e singura cu picorusele pe pamant ,ancuta ne deschide din nou ochii...acea lumanare nu va fi aprinsa numai de ea caci multi dintre noi avem un motiv intemeiat sa o facem!Le multumim! 

2. Mihnea

22 12 2005 21:02
Mi-a placut. Si m-a impresionat. Sincer 

3. smooth

23 12 2005 02:00
Au murit oameni...sa fie iertati!
Ar fi pacat sa le uitam sacrificiul, dar ma tem ca atat timp cat evenimentele din `89 sunt inca \"in ceata\" uitarea ne pandeste la fiecare colt.
Acum suntem liberi!...dar nu liberi sa fim ignoranti. 

4. DOINA

16 12 2007 10:10
in noaptea de 22 spre 23 dec 1989,am nascut o fetita,eu insami eram un copil la 21 ani,eram speriata ,afara se tragea era noapte, nu era nici urma de doctori,era doar unul si el speriat,dar....amintirile ma coplesesc si acum ...toti copii care se nasteau li se spunea VICTOR,VICTORIA ...AM ALES oana doar atit .Acum ea are parte de lumina ,de libertate,de caldura...de foarte multe ...si-i repet istoria noastra de dinainte si o rog sa nu uite...sa la aminteasca si ea copiilor ei.... 

5. ancuta

16 12 2007 13:17
draga Doina, sa-ti traiasca fetita! frumos din partea ta!
imi dau seama abia acum ce insemna pentru bunici cand imi povesteau de razboi. pentru mine era o poveste, uneori chiar plictisitoare pentru ca tot o repetau... dar pentru ei era viata lor. acum i-as asculta cu mai multa atentie... dar nu mai sunt.

nu stiam ca se puneam pe atunci acele nume... ma bucur ca ai ales altul imi aduci aminte de mama mea... pe vremea cand s-a nascut sora mea toti puneau numele de Nadia, ca era atunci de luase ea zece.. dar mama a ales sa-i puna numele Doina

sa ai grija de familia ta mereu si ea de tine!

Adauga si tu un comentariu

Bold Italic Underlined Link

Toate drepturile sunt rezervate ATZ. Nici o informatie din acest site nu poate fi preluata, integral sau partial fara acordul din partea ATZ. Redactorii sunt direct responsabili pentru continutul articolelor si a stirilor.

rss feed atom feed Powered by eyeblog