en-joy  

Prima pagina

Pagini: 1 2 3 4 5 6 ... 126 »

Câteva contextualizari istorice, sociopolitice și religioase cu privire la mentalitea și identitatea culturală a Bătrânului Continent. Punctul de vedere al unui elvețian creștin-conservator cu prilejul referendumului pentru familia tradițională în România

06 12 2018 22:35
Ca elvețian cu rădăcini latine, simțul umorului, temperament focos si conștiința de natură tragică a existenței umane, de-a lungul ultimor ani am dezvoltat o mare apreciere, ba chiar o infatuare pentru cultură românească, mai ales ca mi-au plăcut întotdeuna așa-numite „romanismele“, adică gafele și derapajele haioase tipice pentru natură focoasă a temperamentului românesc, latinesc, drept expresia spiritului românesc și nu în ultimul rând expresia alteritații culturii românești față de cultură majoritară din partea germanofonă a Elveției unde m-am născut, am crescut și am trăit până la vârstă de 34 de ani. Am fost întotdeuna fascinat de cultură această palpitantă, naturală, spumoasă și mai ales omenească și transparentă plină de exclamații retorice, exagerării sugestive, complimente exagerate, înjurături gălăgioase și certuri pe cat de deschise și revelatoare pe atat de violente și nimicitoare. De-a lungul timpului, de câte ori am avut de a face cu România și românii, prin modul lor de a gândi, simți, judecă și acționa cu totul diferit și de fapt cam unic, ori de câte ori am rămas cu senzația că România postdecembristă trebuie denumită și tratată ori că pe un haos infernal și o țară mafiotă, periculoasă, ori ca pe o mare grădiniță a copiilor și un parc de distracții in cadrul unei democrații tinere si nematura unde se mai găsesc oameni originali și inovativi, într-un cuvânt: oameni vii. Am ales interpretarea din urmă și m-am mutat în România din pricina tendințelor totalitare și înăbușitoare în Elveția din ultimii 10-20 ani de pe urmă falimentului complet celor două ideologii sociopolitice și socioeconomice, omniprezente, ale Europei Apusene, respectiv forme ubiculare de spălare a creierelor și asuprirea oamenilor din întreg Occidentul anilor 1968 și 1979/81 încoace: Neomarxismul în funcție de înrobirea sufletească și economică sub pretexte de stanga („echitabilitatea socială“) și Neoliberalismul în aceeași funcția sub pretexte de dreapta („libertatea economică a individului“). Contrastul dintre Elveția și România este atât de puternic astfel încât, practic, putem vorbi despre doi poli opuși întrucât aproape toate aspectele din cele două țării sunt inverse față celor ale celeilalte țări. Principiul acesta se poate aplică mai întâi la cultură în general și la gestionarea relațiilor interumane în special. Poziționata în mod privilegiat în mijlocul al Bătrânului Continent, neavând aceeași istoria românească marcată de asuprirea națională îndelungată de către marile puterile ale Europei și Asiei de Sud-Vest din Evul Mediu încoace și în lipsa oricărei tradiții comuniste sau colectivista, Elveția a dezvoltat de-a lungul secolelor, destul de pașnice și liniștite, o noțiune de ființă și firea umană strict creștină, care în schimb a asigurat o relație pașnica și rațională dintre cetățenii și statul modern, faptul care, la rândul lui, a dus la formarea unui sistem sociopolitic și socioeconomic deosebit de binecuvântat și eficace. De aceea, statul țărănesc acesta micuț și relativ sărac, care până la secolul al 17-lea fuse nevoit să exporte cantități mari de mercenari, în anul 1848 a fost în stare să se întemeieze pe baza unei constituții foarte modernă și de-a dreptul progresistă, ba chiar unică pentru vremurile tulburi de atunci, când au avut loc primele răscoale, împotriva ordinii vechi, sociala aristocratică în întregul Continent în urmă Revoluției Franceze în anul 1789 și Razboiaelor Napoleoniene dintre 1799 și 1815 și astfel, nu în ultimul rând datorită poziției geopolitice deosebit de avantajată și pe baza principiilor sale stricte protestante, s-a stabilit probabil cel mai eficient și democratic stat al tuturor timpurilor, care s-a obligat prin constituția sa explicita, crestina, să protejeze interesele celor mai vulnerabili membri ai societății. În acest context deosebit și pe baza statutului sau de "Cetatea de pe Munte", în jurul punctelor de confluența ale drumurilor principale ale Europei s-a constituit astfel celebru „caz aparte“ al Elveției, care a adus țărișoarei noastre o dezvoltare economică fără seamăn, mai cu seama având în vedere faptul că Elveția dispune de cantități neglijabile de resurse naturale, cauza pentru care a fost nevoită încă mai mult să-și protejeze stabilitatea socială, statul de drept și democrația să directă pentru a asigura un sistem de educație echitabil și eficient pentru toți cetățenii în scopul de a crea o industrie puternică precum și un sector serviciilor eficient și fiabil, mai ales în sectorul bancar. De aceea, între timp ce țările vecine se scufundau cu regularitate în toate feluri de războaie și vicisitudini politice și economice, Elveția și-a păstrat stabilitatea, astfel atrăgând investiți din toată lumea cu ușurință pe baza unei reputației impecabila care difuza peste tot pe această planetă, alături de faptul că din aceleași cauze a fost țară-gazdă a multor organizații supranationale din secolul al 19-lea încoace. În plus, a fost cruțată și de amandoua războaiele mondiale, în cadrul cărora a confirmat încă o dată statutul sau de Cetatea de pe Munte, mai cu seama în vremea holocaustului și jefuirii averilor evreiești s-a afirmat drept banca și depozitul în slujba naziștilor, un detaliu istoric care a ieșit la iveală pe deplin doar la sfârșitul anilor 1990 prin dezvăluirile ale unui agent de pază la cea mai mare banca a țării și care a provocat un scandal public deosebit de zguduitor la vremea respectivă într-o țară care se arată încă destul de stabilă atunci, după ce rezistase presiunile de a adera la „Proiectul European“ în anul 1992. După evenimentul acesta, destul de umilitor, Elveția nu mai a fost la fel că înainte pe când Generația Tradiționalistă (cei născuți dintre 1922 și 1945), care îndurase greutățile perioadei celui de-al doilea Război Mondial, aducând Elveției Post Război o atitudine deosebit de frugală și constructivă, astfel asigurând o dezvoltare economică și culturală de neînchipuit, puțin cate puțin, părăsea scenă, trecând sceptrul puterii în mâinile Generației Baby-Boomer (cei născuți dintre 1945 și 1965), care în anul 1968 prin mișcarea studențească reușisera să pună primul cui în sicriul Sistemului Patriarhatului Protestant, ditamai baza, temelia și garantul prosperității țării, cu ideile neomarxiste, care au patruns între timp, au ocupat, otrăvit și esențialmente pervertit toate instituțiile statului și ale societății și au dus țară întreagă in pragul prăbușirii sociale, fără să fie vreodată abordate sau doar admise în public aceste deficiențe atât evidente cât și îngrijorătoare. Cum este posibilă o asemenea neglijență, ba chiar decădere cu privire la supravegherea democratică în țară cea mai bogată, educată și democratică de pe acest pământ? Există doar o singură platforma politică sau mediatică însemnată în întreagă țară care abordează acest subiect de importanță eminenta nu doar pentru viitorul țării noastre, ci și în primul rând pentru identitatea și bunăstarea sufletească a noastră, periclita mai mult ca niciodată în Istoria Elveției de la înființarea primei alianțe pe teritoriul Confederației Elvețiană în anul 1291 încoace. Problema cu această platforma este însă faptul că Partidul Popular în spatele ei, care pe parcursul perioadei de la scrutinul (câștigat) pentru aderarea la UE încoace, a crescut în mod exponențial și prin urmare a profitat cel mai mult din criza identitară a elvețienilor, este el însuși strîns legat cu Neoliberalismul, ideologia care, la rândul ei, a promovat reducerea drepturilor angajaților și barierelor administrative și instituționale în scopul de a „elibera piețele“ pentru a putea păstra așa-zisă „competitivitatea pe piață globală“, fiindcă exporturile Elveției, reprezenta o mare parte a performanței economice. În plus, se prezinta pe el însuși drept ultimul apărător al țării împotriva tendințelor politice omniprezente spre Socialism, in Elveția și prin urmare ultimul păstrător al identității țării in timp ce celalalte partide, cu care imparte puterea in guvernul și parlamentul Elveției, promoveaza politici socialiste spre o tot mai strânsa relație cu UE.   În tabăra politică opusă se află celelalte patru partide mari ale țării, căror așa-numitul “stil politic” este considerat drept acceptabil spre deosebire de stilul politic “nesimțit, grosolan și primitiv” al Partidului Popular, care este, de fapt, doar direct la ținta și uneori a devenit puțin mai direct și nediplomatic, drept răspunsul la tendințele clare și nerușinate ale celorlalte partide de a minți sub pretextele de “corectitudinea politică”, cea mai insidioasă armă a Neomarxismului în scopul sau de a distruge toată civilizația occidentală prin minciuni, confuzie și toate feluri de perversiuni sexuale și umane. Tendința această de a minți fără rușine și fără măcar posibilitatea de a dezvălui și protesta fața de aceste minciuni atât de prostești cât și de evidente din cauza unui conformismul deprimant și unei frici de-a dreptul asfixiantă de către o majoritate din ce în ce mai mare și înspăimântătoare a oamenilor, este pe cale de a submina cu totul tot ce a rămas de la o țară bazată pe principiul de transparență, onestitate, exactitate, echitabilitate, echilibru social și libertate de exprimare, chiar în față celor puternici în trecutul sau strălucit. În România, această decădere îngrijorătoare, ba chiar dezastroasa a culturii de stat de drept și libertate, și dezvoltarea concomitentă spre totalitarism în Elveția precum și în toate celelalte țări “bogate” și “dezvoltate” în Occident, în mare măsură rămân neștiute, astfel încât Occident în general și Elveția în special le par multor români idealiști, în frustrarea lor legitimă cu subdezvoltarea economică tenace în țară lor, a fi în continuare un model de imitat, indiferent de diferențele majore și uneori chiar uriașe cu privire la contextul istoric, cultural, geopolitic, sociopolitic și economic în care Lumea occidentală s-a aflat întotdeuna, se află în continuare și se va află pe vecie. Prima parte a unui articol scris de Fortunat Reiser, sociolog elvetian, voluntar la AONGTR, din seria: Elveția și România în contextul marelui Război Cultural Mondial în Europa în Anul 2018

nghițit de o mină de cărbune: satul care a dispărut

24 05 2016 08:29
Săptămna trecută, situația sătenilor din Runcurel, care au primit termen de 30 de zile să-și părăsească pămnturile și casele pentru a face loc exploatărilor de cărbune, a ajuns n atenția presei internaționale. Un reportaj realizat de Claudia Ciobanu pentru Fundația Thomson Reuters a fost publicat de agenția Reuters, de unde a fost preluat de alte publicații internaționale, printre care și The Daily Mail. După apariția acestui reportaj, ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, precum și alți reprezentanți guvernamentali s-au ntlnit smbătă cu reprezentanți ai Bankwatch Romnia și Greenpeace Romnia. Ce s-a discutat și ce s-a decis la această ntlnire puteți citi in continuare. Mai jos, e varianta n limba romnă a reportajului publicat de Reuters, ntr-o traducerea realizată de Raluca Popan. (Romnia Curată)

mai multe ...

Campanie electorala

19 05 2016 23:23
ntre Turcescu și Nicușor Dan. Pentru al cui folos candidează primul

mai multe ...

D-nule Cioloș, știți și sunteți de acord cu asta?

19 05 2016 23:16
D-nule Cioloș, știți și sunteți de acord cu asta? Cetățenii cu care ați stat de vorbă au fost amendați de subordonații lui Tobă!

mai multe ...

Studenți amenințați de profesori cu Poliția și SRI, la Iași! Ce l-a enervat pe decanul care a fost nregistrat

14 05 2016 10:02
Studenții Ligii Studenților din Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași au făcut publică, pe canalul Youtube, n această săptămnă nregistrarea unei discuții la care au participat decanul Facultății de Matematică a Universității, Cătălin George Lefter, și prodecanul Marin Durea. n cadrul convorbirii, purtate ntr-un sediu al facultății, deranjat de faptul că era nregistrat de liderul Ligii, Silvian-Emanuel Man, decanul i solicită să părăsească sala, n caz contrar amenințndu-l că va suna la Poliție și la SRI. Ce mai spune Cătălin George Lefter (transcriptul integral al nregistrării, mai jos): Nu aveţi nici cea mai vagă idee ce nseamnă mişcări de masă, cum apar formele de manipulare. Nu aţi trecut ncă prin aşa ceva. Eu am trecut. Noi am trecut cnd a fost Revoluţia de la 89 cnd mase de tineri au crezul că schimbă lumea. Nu au schimbat nimica. Eventual, şi-au tras un glonte n cap. Dar la o chestie dasta de stradă. Da? Deci, nu! Manifestările de stradă sunt extreme.. De aceea, reprezentanţii dumneavoastră trebuie să fie agreaţi. Deci nu ne plasăm pe un palier de egalitate n orice problemă. Da? Suntem egali n problemele umane, dar nu n problemele de decizie. n problemele de decizie, aveţi reprezentanţi care trebuie să fie agreaţi. Deci, nu. Aceasta este rugămintea Nu alunecaţi n cum să zic? n ligi dăstea, n asociaţii care se erijează n luptători pentru ce? Durea-m-ar!. Contactat de Romnia Curată, Silvian Emanuel Man a spus că nregistrarea a fost făcută n ianuarie 2015, a fost postată atunci pe Youtube, dar fără a fi făcută publică (unlisted) pnă n această săptămnă. A făcut-o publică un coleg din cauza presiunilor la care suntem supuși. Se folosește de diferiți studenți interpuși să-mi transmită mesaje că mi va face felul și altele asemenea. Dacă a văzut (colegul n.a.) că Ministerul nu face nimic, că Universitatea nu face nimic a decis să o facă publică. Silvian Man a mai adăugat că, inițial, au dorit să păstreze nregistrarea pentru a o face publică n cazul n care ar fi fost exmatriculat (liderul Ligii Studenților a fost pus n discuție n Comisia de Etică a Universității pe motiv că ar fi adunat semnături pe diferite memorii). Conform lui Silvian Man, n ianuarie 2015, rectoratul Universității le-a solicitat facultăților să verifice cine sunt studenții care au semnat memoriile inițiate de Liga Studenților privitoare la reducerea tarifelor de cazare n cămine. Studentul spune că ntlniri ntre cei care au semnat și decani au avut loc la mai multe facultăți, el participnd la cea de la Litere și de la Matematică (cea pe care a nregistrat-o cu telefonul). Silvian Man acuză că la alegerile studențești s-au făcut presiuni asupra candidaților din partea Ligii, reușind să-i determine să nu participe și reușind, cu excepția unui caz, n care nu se știa că e membru al Ligii. Liga Studenților a avut mai multe procese cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza. ntr-unul din acestea, Universitatea a solicitat (pierznd procesul) ca liga să nu folosească numele n denumire (adică să nu spună că sunt studenți la Universitatea Alexandru Ioan Cuza). De asemenea, n urma unei plngeri n justiție făcută de Ligă, alegerile de la Universitate au fost amnate n acest an. Apelat de Romnia Curată, decanul Facultății de Matematică, Cătălin George Lefter, a spus că nu-și amintește ce a spus exact la acea ntlnire și că nimeni nu i-a atras atenția că nregistrarea a devenit publică (nregistrarea a devenit publică miercuri, 11 mai, convorbirea cu decanul a avut loc vineri, 13 mai, dimineața). La fel ca și n cazul nregistrării, Cătălin Lefter a susținut că Silvian Man nu ar fi avut dreptul să participe la acea ntlnire și nici să nregistreze discuția. Facultatea de Matematică e un spațiu instituțional, nu public, a afirmat decanul. Acesta a recunoscut că i-a chemat, n urma unei adrese a Rectoratului, pe studenții facultății ale căror nume apăreau pe memorii, să verifice dacă aceștia le-au semnat ntr-adevăr sau nu. Conform decanului ar fi fost studenți care ar fi spus că n-au semnat. Eu le-am spus să depună plngere penală și să facă expertiză olografică dacă semnăturile sunt reale sau nu, a arătat Silvian Man. Eu doar i-am ntrebat dacă au semnat și dacă știu exact ce semnează și le-am adus la cunoștință, a declarat Cătălin Lefter, apreciind că acest lucru nu reprezintă presiuni la adresa studenților. n momentul n care discuția a ajuns la amenințarea cu solicitarea intervenției Poliției și a SRI-ului pe motiv că ntlnirea (și spațiul Facultății de Matematică) nu ar fi public (publică), decanul s-a enervat: Treaba d-voastră. Scrieți ce vreți, a mai spus, apoi a nchis. Silvian Man a mai adăugat că speră că noul rector, Tudorel Toader, va rezolva aceste probleme. Momentan, acesta nu a ocupat funcția pe care a cștigat-o la alegerile din această primăvară, solicitndu-și suspendarea pnă pe 13 iulie

BiTriMulti (BTM) - Multilateral Training Course for newcomers in youth exchanges

14 05 2016 09:42
Training Course 22-26 November 2016 | United Kingdom BiTriMulti (BTM) - Multilateral Training Course for newcomers in youth exchanges The aim of the BiTriMulti course is to offer an international learning experience for practitioners active in the youth work field, enabling them to develop their competences in setting up quality Youth Exchange projects;especially newcomers to this field Organizer: Erasmus+: Youth in Action National Agency UK - Ecorys (National Agency) This activity is for participants from: Austria, Belgium - FL, Bulgaria, Cyprus, Germany, Iceland, Italy, Liechtenstein, Lithuania, Norway, Poland, Romania, Russian Federation, Spain, Sweden, Turkey, United Kingdom, Eastern Partnership countries Application deadline: 25 September 2016

TICTAC - Multilateral Training Course to support quality in youth worker mobility activities under Erasmus+ Youth in Action

14 05 2016 09:41
Training Course 13-19 November 2016 | Spain TICTAC - Multilateral Training Course to support quality in youth worker mobility activities under Erasmus+ Youth in Action TICTAC is targeted at voluntary and professional youth workers and youth leaders interested in using international cooperation to enhance their local development strategies, it supports designing quality Erasmus+: Youth in Action Programme projects. Organizer: YiA National Agency Spain (National Agency) This activity is for participants from: Austria, Belgium - FL, Bulgaria, Croatia, Cyprus, Czech Republic, Germany, Greece, Hungary, Iceland, Ireland, Italy, Lithuania, Malta, Netherlands, Poland, Romania, Slovak Republic, Slovenia, Spain, Sweden, Switzerland, Turkey, United Kingdom Application deadline: 2 October 2016

Pagini: 1 2 3 4 5 6 ... 126 »

Alte intrari:

Toate drepturile sunt rezervate ATZ. Nici o informatie din acest site nu poate fi preluata, integral sau partial fara acordul din partea ATZ. Redactorii sunt direct responsabili pentru continutul articolelor si a stirilor.

rss feed atom feed Powered by eyeblog