en-joy  

Nenea Balauru`, doboară-te singur! Nu mai avem Gheorghe!

23 04 2009 10:16

Ce generaţie am ajuns să fim, oameni buni?! De proşti- proşti, mi-ar răspunde o doamnă- bunicuţă care, într-o seară, şi-a compostat biletul deşi l-a găsit prin geantă abia când 12-le ajungea în Livada Poştei şi doar eu cu ea eram prin autobuz. Dar era păţită. O tanti i-a dat amendă cândva chiar dacă ea intenţiona să-şi facă biletul– aşa e ea, îl găseşte mai greu. Şi a plătit, scârbită de toată flecăreala creată. Of, azi e sărbătoare sfântă! Pe unde eşti Sân-George?

Dintre atâtea tradiţii câte are poporul nostru nu puteau să lipsească cele cu Sf. Gheorghe. Despre ele se scrie prin ziare sau pe net. Se citesc ca fapt divers. Apoi a doua zi se uită. Se vor reciti la anul, pe 23 aprilie. Pesemne am fost blestemaţi că le-am ignorat de am ajuns s-avem imn un îndemn la trezire, deoarece se spune că nimeni nu avea voie să doarmă în această zi pentru că va fi somnoros un an întreg. Dar de cum stă treaba cu cântăritul aţi aflat? Poate doar dacă aţi vorbit cu actorul George Custură.

Suie-te, om bun, pe cântar!

Artistul este legat de aceasta zi cu amintirile copilăriei şi ale adolescenţei, pe care le-a trăit pe “undeva pe malurile Dunării”. Conform obiceiului, ne povesteşte Custură, de Sf. Gheorghe pe străzi apăreau oameni cu cântare în jurul cărora aşterneau crenguţe de salcie; “contra unei sume mai mult simbolice, cetăţenii […] se urcau pe cântar, se cântăreau, îşi zâmbeau cu cantaragiul, îşi luau la revedere, îşi spuneau eventual la mulţi ani”. Care era rostul? “Ne spuneau tuturor celor interesaţi cum am trecut din iarnă înspre primăvară, dacă ne-am îngrăsat, dacă suntem sănătoşi”. Iar copilul George nu lipsea de la eveniment: “îmi aduc aminte că mama mă îmbrăca foarte curat, îmi apreta câte o cămăşuţă şi mă trimitea afară”. Şi era cald, foarte cald!

23 pentru actorie

Pentru actor, aceasta zi are şi un alt sens. “Pe data de 23 aprilie s-a născut William Shakespeare şi tot pe data de 23 aprilie a şi murit, acesta a fost cercul lui între 23 şi 23”. Cât priveşte semnificaţia zilei pentru destinul lui Custură… “şi pentru mine, cât şi pentru întreaga simbolistică iconografică, Sf. Gheorghe este acela care răpune un balaur deci este un războinic şi cei care mi-au dat acest nume probabil s-au gândit că ar fi bine să fiu şi eu un mic războinic […] alţii au fost războinicii Luminii, ai Întunericului, eu sunt un mic războinic cu mine, cu propia mea conştiinţă”.

Gheorghe, un altfel de înţelept

Dacă de tradiţii nu mai ştim sau nu ne mai pasă ca să ştim, ne umplem golul minţii cu bancuri. Desigur, tematic, despre Gheorghe. Dar nu Sfântu`, ci ţăranu`. Şi întotdeauna unde e Gheorghe apare şi Ion. Bunăoară, amândoi se întâlnesc la un colţ de stradă. Ion întreabă:” unde meri, mă?”, “nu ştiu, da` tu unde meri, mă?”, zise Gheo, primind însă acelaşi răspuns: “nu ştiu”. Atunci Gheorghe exclamă: “no, atunci hai pe-aci că-i mai aproape…!” Că a venit vorba de călătorit, aflaţi că asta a plănuit şi Custură să facă. Să se refugieze într-un loc doar cu familia şi cu prietenii. La mulţi ani, George Custură!

Bucuraţi-vă fiecare de un Gheorghe personal! Eu mi-l mai caut, parafrazând Poetul, unde eşti tu Gheorghe, Doamne?!

vizite: 6058 redactor: Anca Pepelea in Cultura

Toate drepturile sunt rezervate ATZ. Nici o informatie din acest site nu poate fi preluata, integral sau partial fara acordul din partea ATZ. Redactorii sunt direct responsabili pentru continutul articolelor si a stirilor.

rss feed atom feed Powered by eyeblog